A jucat în peste 25 de spectacole care au impresionat publicul botoşănean. Timp de opt ani a lucrat la fabrica de şuruburi, iar apoi s-a hotărât să fie actor A fost atlet, fotbalist, muncitor într-o fabrică de şuruburi, agricultor şi actor. Toate aceste meserii le-a practicat cu o pasiune nebună. A ales însă în cele din urmă să trăiască în lumea fascinantă a teatrului. La început actoria era o pasiune pe care a transformat-o ulterior într-o profesie. În 1986 era actor amator în trupa de teatru a Casei de Cultură a Sindicatelor, iar patru ani mai târziu a avut prima colaborare cu Teatrul „Mihai Eminescu“, când a jucat în piesa „Iepuroii”, în regia fostului director, Boris Perevoznic. Atunci s-a decis că trebuie să urmeze şi o facultate. A intrat primul pe listă la Universitatea „George Enescu“ din Iaşi, la clasa lui Dionisie Vitan. „Am intrat primul pe listă dar am renunţat la sfârşitul anului. Mi se părea că sunt mai prost decât atunci când am intrat”, povesteşte Florin Aioniţoaie. După doi ani s-a înscris la Academia de Teatru şi Film de la Bucureşti, pe care a absolvit-o în anul 1997, iar de mai bine de 10 ani este angajat la Teatrul „Mihai Eminescu“. A urcat pe scenă de zeci de ori, interpretând roluri precum Ştefan cel Mare, în „Apus de Soare”, Petru în „Iuda”, hoţul în „Bătrâna şi hoţul” sau Dragomir în „Năpasta”. „Rolul cel mai important pentru mine a fost Ştefan cel Mare. Şi cred că a fost şi cel mai bun”, adaugă actorul. Pentru activitatea sa în teatru, Aioniţoaie a primit şi câteva premii. Între acestea locul I, pentru regia filmului „Aripi”, la concursul naţional „Ştafeta tinerilor pentru Europa”, în anul 2005. De câţiva ani, Florin Aioniţoaie este membru U.N.I.T.E.R.Născut în satul Roşiori, Florin Aioniţoaie a fost de mic copil pasionat de agricultură. A cultivat tutun, a avut o fermă de vipere, iar acum deţine o fermă de capre. „Am încercat să cres