REÎNTOARCERE. Celebrul dansator şi coregraf de origine romĂnă Gigi Căciuleanu şi-a lansat miercuri versiunea în limba romĂnă a cărţii sale “VĂnt, Volume, Vectori”, apărută în colecţia “Urban” a editurii Curtea Veche, în care descrie simbolurile alchimice ale artei sale. Cu o seară înainte, Gigi Căciuleanu a dansat pe scena Operei Naţionale Bucureşti (pe melodia “La Vie en Rose”), fiind invitat special al spectacolului “Răzvan Mazilu şi invitaţii săi”, organizat pentru ajutorarea liceelor de coregrafie.

Într-un interviu pentru EVZ, Gigi Căciuleanu povesteşte despre permanentele sale “reîntoarceri” în spaţiul originar, despre viaţa la “capătul lumii”, în Santiago de Chile (unde este de multă vreme director artistic al Baletului Naţional Chilian), şi despre legăturile dintre gândirea sa şi jocul de tarot sau mistica numerologică. Totodată, marele coregraf rememorează începuturile sale bucureştene, prin “Nocturnele” de la Teatrul Ţăndărică, având-o ca model pe legendara Miriam Răducanu.

EVZ: “ÎntĂmplările” bucureştene din ultima vreme ale lui Gigi Căciuleanu – montarea “Simfoniei Fantastice” la Opera din Bucureşti, înfiinţarea companiei de balet care vă poartă numele, prezenţa în spectacolul lui Răzvan Mazilu şi, acum, lansarea acestei cărţi în limba romĂnă – marchează o “reîntoarcere” a artistului în spaţiul românesc? Cum priveşte un artist plecat de atât de multă vreme şi atât de departe legătura cu spaţiul formator, pe care l-a părăsit?

Gigi Căciuleanu: Este prima oară când dansez la Operă după plecare. Ultima oară a fost în 1973, era în spectacolul “Un american la Paris”, după Gershwin. Chiar ieri m-am întĂlnit cu o romĂncă plecată de mult la Paris, care îmi spunea că îşi aminteşte de mine din acel spectacol; eu uitasem, ea îşi amintea. Nu este de fapt reîntoacerea în ţară, este reîntoarcerea într-un “triunghi”, care este format di