Raportul intermediar al Comisiei Europene despre (non)performantele sistemului judiciar romanesc puncteaza cat se poate de raspicat aportul Parlamentului tarii, dar si al unui numar impresionant de magistrati la blocarea dosarelor de mare coruptie si, implicit, la transformarea justitiei romane intr-o farsa macabra. Raportul Comisiei nu ofera indicii despre viitoarele ei recomandari cu privire la sistarea sau prelungirea monitorizarii pe justitie sau chiar a aplicarii clauzei de salvgardare. Totusi, anterior prezentarii raportului, cateva voci influente din UE s-au aratat dispuse a agrea ideea incheierii monitorizarii pe justitie daca Legislativul de la Bucuresti va cobori scutul ridicat in jurul lui Nastase. In cazul acestuia, opinia UE a fost si ramane intransigenta: trebuie sa compara in fata unei Curti, sa ia la cunostinta acuzele si sa se disculpe apoi cu ajutorul intregului instrumentar de care dispune in baza reglementarilor legale aflate in vigoare.

Spectacolul determinarii sale de a ramane pe picior de libertate si de a se bucura in extenso de privilegiile ce revin breslei politicienilor autohtoni devine insa nu doar gretos, ci si inspaimantator. Ultradezvoltatul sau instinct de supravietuire pare a-l salva din tot soiul de situatii catastrofale, astfel ca in eventualitatea unei calamitati de genul celei care a dus la disparitia dinozaurilor ma astept ca Nastase sa ramana unicul supravietuitor al speciei homo sapiens pe pamant. Este prins intr-un puhoi de activitati – scrie, preda, se linguseste pe langa personalitati straine de genul imprudentului Dominique Strauss-Kahn, seful FMI, depune eforturi pentru a cuceri simpatia tinerilor care mai posteaza cate un comentariu pe blogul sau, dar gaseste si timp in vederea exercitarii unor presiuni asupra partidului sau pentru a-si asigura sprijinul acestuia in vremuri de restriste personala. Cunoaste