O mână de studenţi maghiari de la facultăţile din Timişoara îşi făcuseră de prin 1968 încoace un fel de obicei de a se întâlni, cu diferite ocazii, la Casa Studenţilor din Timişoara pentru diverse spectacole. Din cauza versurilor unui poet clujean interbelic nepublicat care au fost recitate de membii Thaliei, grupul a fost desfiinţat în decembrie 1988. Apoi, tot de sus, aşa cum a venit desfiinţarea, a venit şi reînfiinţarea în februarie 1989.
Grupul de teatru Thalia a beneficiat de sprijinul preotului reformat Laszlo Tokes, care ajunsese la Biserica Reformată din Timişoara prin anul 1987. Tokes invita grupul Thalia cu diferite ocazii să susţină recitaluri din poetul clujean interbelic Dsida Jeno chiar în incinta Bisericii Reformate, unde se adunau zeci de spectatori. Despre poet nu se poate spune că era unul aflat pe lista "interzişilor" din perioada comunistă, dar versurile sale nu erau publicate.
Cum a început tot balamucul
"Problemele au început cam din octombrie 1988 şi au tot continuat cam până prin mai-iunie 1989. În 31 octombrie 1988, de Ziua Reformaţiei, am fost invitaţi, cu trupa Thalia, să susţinem un recital de poezie din Dsida Jeno. La vremea aceea, acest poet era destul de incomod comuniştilor. Nu era publicat, nu era inclus în programa şcolară, pentru că poeziile lui erau cum să vă spun... Vă traduc numai un vers, aşa, cât de cât, ca să vă daţi seama «Orişicând eşti înconjurat de jandarmi cu baioneta, trebuie să-ţi repeţi că nu poţi sluji deodată lui Hristos şi Pillat». Acesta era chiar versul cu care se termina recitalul nostru. Or, acest gen de versuri nu era îndrăgit în perioada comunistă, iar spectacolul de recital din poezia lui nu era privit cu ochi buni, la fel cum erau şi cei care recitau din versurile sale", povesteşte Arpad Gazda, fost membru al trupei de teatru Thalia.
În urma recitalului di
