Cum de au reusit Finantele sa obtina bani de la banci la dobanzi din ce in ce mai mici? Cum se descurca bancile cu gestionarea lichiditatilor si cu deprecierea leului, care sunt riscurile si de ce intarzie dezghetarea creditului? Punctele de vedere ale bancherilor difera, unii uitandu-se mai mult la riscuri, iar altii la aspectele pozitive.
Negritoiu: Inainte sa scada, dobanzile trebuie sa urce
Finantarea deficitului bugetar inghite aproape toti leii, nu mai lasa lichiditati pentru companii si se face la un pret care nu are legatura cu piata, rezultat din operatiunile realizate cu un grup de banci pe baza de tranzactii bilaterale finantate de Banca Nationala, sustine Misu Negritoiu, directorul general al ING Bank Romania.
"Daca ar vrea acum sa emita eurobonduri pe cinci ani, Romania ar trebui sa plateasca o dobanda estimata de 14% in euro. Daca tinem cont si de diferentialul de dobanda de 6 - 8 puncte procentuale, rezulta ca Finantele n-ar avea cum sa plateasca doar 11 - 12% pentru a lua lei de pe piata interna decat pe seama tranzactiilor cu unele banci refinantate de BNR. Pretul pentru finantarea bugetului trebuie sa reintre pe o linie de echilibru pentru ca piata sa nu mai fie fracturata."
Bancile pot cumpara titluri de stat pe care apoi le sconteaza la BNR la un pret stabilit bilateral intre dobanda la creditul Lombard de 14% si dobanda de politica monetara de 10%. In acest context, el sustine ca este "un non-mesaj" atentionarea BNR catre banci de a fi atente cu dobanzile pe care le ofera la depozite.
"Bancile care platesc dobanzi mari o fac fortat din cauza situatiei de pe piata monetara. Decat sa fii suspendat pentru ca dai cotatii de dobanda de 20%, preferi sa dai dobanda mare la depozitele atrase de la clienti."
De ce nu apeleaza bancile mai mult la creditul Lombard de la BNR (facilitate de finantare disponibila
