Văzute drept principal mijloc de luptă împotriva crizei, lucrările de infrastructură sunt exporturi de profit către alte state, atât timp cât companiile româneşti nu pot participa la licitaţii din cauza cerinţelor din caietele de sarcini.
Afaceriştii atrag atenţia că lucrările de infrastructură nu trebuie numai să ţină piept şomajului aflat în creştere în ultima perioadă, ci trebuie să ţină sănătoase întreprinderile mici şi mijlocii, cele care contribuie în proporţie de 70% la Produsul Intern Brut (PIB) şi generând 70% din forţa de muncă din ţară. "Cele mai mari lucrări de infrastructură din România sunt câştigate de companii străine. S-au luat caietele de sarcini de la Uniunea Europeană (UE) în care se cere companiilor să aibă o anumită cifră de afaceri mare sau să fi executat deja un anumit număr de lucrări asemănătoare. Iar companiile româneşti nu au aşa ceva. Trebuie să depăşim acest fapt", a spus pentru Jurnalul Naţional Ovidiu Nicolescu, preşedinte al Consiliului Naţional a Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).
Nicolescu a spus că 50%-75% din lucrările de infrastructură din România sunt executate de companii străine, prin care "se exportă profitul", în beneficiul firmelor străine şi al statelor de unde provin. El a dat mai multe exemple de lucrări de infrastructură realizate de companii străine: Autostrada Transilvania, de 7 miliarde de euro, realizată de compania americană Bechtel, sau construirea pasajului de la Băneasa, de 15 milioane de euro, de portughezii de la Lena. "Pe graniţa de Vest a României, firmele maghiare au luat contractele, au subcontractat la firme româneşti şi în timp ce ele şi-au luat profitul, cele româneşti muncesc pe bani pe nimic", a completat preşedintele CNIPMMR. Nicolescu a mai spus că "small bussines act", adoptat de Parlamentul European în 2008, recomandă ca o proporţie m