"Legat indestructibil de Basarabia, era firesc ca prietenia cu Grigore Vieru să se transforme într-o frăţietate."
Sunt cuvintele scriitorului Victor Crăciun, preşedintele Ligii culturale pentru unitatea românilor de pretutindeni. Rândurile scrise pentru Ediţia de Colecţie a Jurnalului Naţional reprezintă câteva întâmplări din frumoasa prietenie care l-a legat de poetul Grigore Vieru, care, după cum ne-a mărturisit domnia sa, se vor regăsi la un moment dat, alături de multe altele, într-o carte. Înainte de a-l cunoaşte, Victor Crăciun era redactor la Radio România. "I-am difuzat, înainte de a-l cunoaşte în carne şi oase, mai multe poeme din volumul cel dintâi apărut în ţară, Steaua de vineri, publicat de Editura Junimea din Iaşi. Pe cât îmi amintesc, prima poezie pornită în eterul postului naţional de radio a fost cea conţinând mult citatele, în ultimul timp, versuri: "Nu am, moarte, cu tine nimic..." (...). Pe atunci nici nu gândea că peste ani avea să-i lege o minunată frăţie, întrucât cuvântul prietenie ar fi prea mic. Victor Crăciun ne-a povestit cu nostalgie câteva momente din culisele realizării filmului "Maria-Mirabela". "Apropiat de Ion Popescu Gopo, şi el basarabean ca şi mine, şi Arcadie Donos, liant pe atunci al intelectualilor refugiaţi de peste Prut, cu care ne întâlneam în casa Miliţei Petraşcu, viguroasa discipolă a lui Brâncuşi, şi ea născută la Chişinău, exprimându-ne dorurile comune, discutam ades despre arta de acolo, de unde plecasem. Prin 1975-1976 s-a născut ideea "Maria-Mirabela". Inventivul cineast, bun cunoscător al cinematografiei ruseşti şi al studiourilor de la Moscova, spera o colaborare cu "Mosfilm", avantajoasă atât material, cât şi din punct de vedere tehnic. Cineva, la nelipsitul pahar de vorbă, a rostit numele lui Eugen Doga - să nu lipsească din echipă! - şi imediat s-a pus problema participării basarabe
