Săptămâni la rând sunt forţate să doarmă afară, pe pământ. Dacă încearcă să fugă, sunt bătute cu bâta de base-ball în faţa celorlalte fete. Când scapă şi fac plângere la poliţie sunt ameninţate repetat. Traumele taie în suflet şi-n carne vie, pe viaţă. Legea le dă drepturi, dar le protejează prea puţin.
Pentru cei mai mulţi, fetele care stau la colţ de stradă şi îşi oferă corpul pentru bani sunt numite simplu curve. Când însă femeile şi copiii sunt duşi cu forţa să practice prostituţia, ne-ntoarcem la sclavie.
„Te iubesc. N-o să mai trebuiască să înghiţi ce-ţi fac ai tăi. Ai încredere în mine. Vreau să ne căsătorim, să avem o casă, să stăm noi amândoi. Da’ n-avem cum, în momentu’ ăsta. Eu mă duc să lucrez în partea ailaltă. Am deja un văr care munceşte în Spania şi mi-a găsit şi mie ceva de făcut. Hai şi tu, că om găsi şi pentru tine să faci curat într-o casă“, îi spune individul Zarei, de 24 de ani, din Dolj. Îl cunoaşte de câteva săptămâni. Se-ntâlnesc des, o aşteaptă când iese de la şcoală, pare atent şi chiar îndrăgostit. Cel puţin, ea aşa-l vede. Au fost şi la munte, un weekend. El a plătit. De fiecare dată când taică-su o bate şi urlă, la el găseşte înţelegere. O linişteşte. Vrea să scape odată de coşmarul de acasă. Chiar dacă renunţă la şcoală aici, va fi pe picioarele ei dacă va munci în Spania. Menajeră nu e rău. Zara acceptă să plece. Dar visul se transformă în coşmar. E trimisă în stradă şi forţată să se culce cu patru, cinci, zece clienţi pe zi, pentru 50 de euro.
Tabloul clinic posttraumatic este complex: au coşmaruri, depresii, se apără prin negare, trec prin stări de anxietate, se culpabilizează. Vidul sufletesc e total. „Multe dintre fetele care scapă din industria sclaviei sexuale sunt tăiate, au boli de stomac, de rinichi, dinţi rupţi, TBC, boli cu transmitere sexuală, răni pe col. Unele sunt suspecte de cancer“, spune M