Pe 27 octombrie, G7 a emis o declaratie ad-hoc in care avertiza impotriva “volatilitatii excesive” a yenului japonez. Nominalizarea monedei nipone a fost cu atat mai interesanta cu cat in primavara anului trecut grupul celor mai importante economii globale a evitat o exprimare atat de explicita in cazul deprecierii masive a dolarului american.
Pentru media internationala, insa, comunicatul din 27 octombrie a reprezentat legitimarea in avans a unei interventii forex locale, mai degraba decat a unei actiuni in forta coordonate la nivelul grupului. De altfel, chiar pe 27 octombrie ministrul de finante al Frantei, Christine Lagarde, a declarat presei ca anuntul G7 a avut ca scop sprijinirea unei eventuale actiuni “pur japoneze”.
Pe 16 decembrie, Rezerva Federala a condus rata cheie a dobanzii in Statele Unite in intervalul target 0% - 0,25%, sub nivelul dobanzii de referinta din Japonia de la acel moment (0,3%) pentru prima data in ultimii 15 ani, si pentru a 5-a oara de la inceputul anilor ’70. Doar o zi mai tarziu, pe 17 decembrie, yenul japonez a atins in fata dolarului american un nou minim al perioadei care a trecut din iulie 1995, cursul spot forex USD/JPY testand nivelul 87.
Pe 18 decembrie, ministrul de finante nipon, Shoichi Nakagawa, a avertizat ca guvernul va lua “masurile necesare daca este nevoie” pentru a limita aprecierea yenului. “Ma voi abtine de la a spune acum daca vom interveni sau nu, dar am mijloacele” de a proceda in acest sens – a afirmat Nakagawa. Cu doar o saptamana in urma, Nakagawa se declarase “socat” de deprecierea cursului USD/JPY pana la cotatii inferioare nivelului 90 pentru prima data in ultimii 13 ani.
Pe parcursul anului trecut, yenul japonez a inregistrat o apreciere de aproape 25% in fata dolarului american – cea mai importanta din ultimii 21 de ani. Performanta impotriva altor valute majore a fost inca si mai
