Singurătatea contribuie la creşterea presiunii arteriale şi a nivelului stresului, sporind riscul apariţiei maladiei Alzheimer şi are efecte la fel de nocive asupra organismului ca fumatul şi obezitatea, potrivit unui studiu realizat de Universitatea din Chicago (SUA). Noul studiu demonstrează nu numai că singurătatea este asociată tristeţii, dar şi că are efecte negative asupra stării mintale, crescînd nivelul presiunii arteriale şi al hormonilor de stres. De asemenea, cercetarea indică faptul că izolarea socială diminuează nivelul de perseverenţă al unei persoane şi capacitatea de a-şi atinge obiectivele, afectînd abilitatea de a duce o viaţă sănătoasă. Potrivit coordonatorului studiului, profesorul John Cacioppo, de la Universitatea din Chicago, diferenţa dintre o persoană singură şi una populară este similară celei dintre un fumător şi un nefumător. ”Singurătatea nu afectează doar comportamentul, ci şi circulaţia arterială. Singurătatea provoacă, în timpul dimineţii, creşterea nivelului de cortisol, un hormon de stres, care afectează sistemul imunitar, provocînd creşterea presiunii arteriale şi depresie. Oamenii singuri nu sînt prea sănătoşi. Fac mai puţină mişcare, sînt gata să renunţe mai uşor, consumă mai multe calorii. Se consolează mîncînd multe dulciuri. Singurătatea diminuează capacitatea indivizilor de a se controla”, a spus Cacioppo. Din punct de vedere evoluţionist, aşa cum durerea fizică poate provoca schimbări la nivel comportamental, efectele singurătăţii pot funcţiona ca stimuli pentru acţiuni compensatorii, semnalînd o nevoie ancestrală de a repara legăturile sociale. ”Problema izolării sociale se va amplifica în contextul în care structurile familiale convenţionale se deteriorează”, a concluzionat profesorul, autor al unei cărţi cu acest subiect.

Autori: A.B.

Singurătatea contribuie la creşterea presiunii