Valoarea nutritivă şi cea culinară a algelor Nori fac din acestea „candidate“ la îmbunătăţirea calităţii dietei.

Algele Nori fac parte din numeroasele preparate culinare tipice gastronomiei vegetariene. În unele ţări din centrul Europei, dar şi în Japonia, Coreea, China, Chile şi Canada, ele sunt o sursă zilnică de hrană. Datorită valorilor nutritive şi gastronomice, algele Nori sunt folosite şi consumate din ce în ce mai des. Astfel se explică faptul că au fost inovate tehnicile de cultivare şi create reţele de comercializare a algelor în întreaga lume.

Sursă naturală de iod

În ceea ce priveşte întrebuinţarea lor culinară şi calităţile nutritive, cele mai importante trei specii de alge marine sunt Nori (Porphyra), Kombu (Laminaria) şi Wakame (Undaria). În urma studierii compoziţiei nutritive a algelor, diferite din punct de vedere al conţinutului de săruri minerale - calciu, fosfor, sulf, sodiu, fluor, fier, magneziu, zinc -, vitamine şi proteine, în special, s-a constatat că majoritatea au ca numitor comun cantitatea mare de sodiu şi iod. Uscate şi pulverizate, algele Nori, bogate în sodiu, se folosesc de mii de ani ca şi condimente în numeroase preparate culinare. Cu toate acestea, este contraindicată folosirea lor fără măsură în dieta hiposodică sau de către cei care au hipertensiune ori probleme cardiace şi renale.

Unul dintre cele mai importante aspecte dietetice ale algelor este conţinutul de iod. Este vorba de un oligoelement indispensabil pentru buna funcţionare a glandei tiroide, care ajută la creştere şi metabolism, dezvoltă agilitatea mentală şi participă la metabolizarea grăsimilor. Însă abuzul de iod poate da naştere la hipertiroidism, boală provocată de disfuncţia glandei tiroide. Funcţionarea anormală a acesteia explică diverse simptome cum ar fi anxietatea, insomnia, tahicardia şi palpitaţiile. Din acest