«Ar fi totuşi ciudat ca România, o ţară mai săracă, să facă ceea ce nu-şi permit nici germanii, nici francezii sau olandezii.» Zecile de miliarde de euro care au intrat în România în ultimii ani şi cu care s-a construit atât cât s-a putut n-au venit nici parașutate, nici trimise cu porumbei: au venit prin bănci. Bănci străine sau bănci foste româneşti. Creşterea economiei din ultimii ani se datorează în mare măsură acestor zeci de miliarde de euro.Sigur, a

«Ar fi totuşi ciudat ca România, o ţară mai săracă, să facă ceea ce nu-şi permit nici germanii, nici francezii sau olandezii.»

Zecile de miliarde de euro care au intrat în România în ultimii ani şi cu care s-a construit atât cât s-a putut n-au venit nici parașutate, nici trimise cu porumbei: au venit prin bănci. Bănci străine sau bănci foste româneşti. Creşterea economiei din ultimii ani se datorează în mare măsură acestor zeci de miliarde de euro.

Sigur, aceşti bani nu au venit pentru acţiuni filantropice, au venit pentru profit. Dar ei proveneau de la mamele băncilor din ţara noastră sau de la clienţii acelor bănci, convinşi şi ei să investească în România. Cu cât veneau bani mai mulţi, cu atât creştea economia mai frumos şi profitul investitorilor mai vârtos.

Dar perioada asta a trecut. A venit criza, şi mamele băncilor din România au început să aibă probleme la ele acasă, banii s-au împuţinat, până când conducta pe care soseau banii în România a fost tăiată complet. Fiicele şi-ar fi ajutat mamele, înapoind măcar o parte din banii primiţi şi din care s-au înfruptat românii luând credite, dar nu prea mai aveau de unde. Astăzi, toate băncile din lume au probleme de lichiditate şi așteaptă cu inima strânsă rambursarea creditelor .

Unele, din Europa şi America, au apelat deja la bani publici pentru a-şi rezolva problemele de moment. În Anglia, unele bănci au fost naţionali