În ultimii 15 ani, Uniunea Europeană a trăit cu iluzia unei construcţii instituţionale perfecte, fondate pe reguli precise şi raţionale. Criza economică globală pare să modifice însă termenii calculului iniţial, cu România pe post de copil-problemă pentru diriginţii fiscali ai Bruxelles-ului. Sursa: Reuters

Peste zece ani de procese identitare îşi dovedesc ineficienţa, într-o Europă separată tot mai mult de raţionamente naţionale, în vreme ce însuşi fundamentul instituţional începe să-şi arate limitele şi imperfecţiunile.

România îşi joacă, în context, propriul viitor comunitar, „mergând”, cu un deficit bugetar îngrijorător, pe sârma unei dezbateri ce riscă să pulverizeze autoritatea UE: au voie statele să „cheltuie” mai mult decât le permite Pactul European de Stabilitate pentru a combate efectele recesiunii?

Spaţiul comunitar trăieşte zile decisive pentru viitorul propriului vis pan-european. Joaquin Almunia, comisarul european pentru afaceri economice, va face public astăzi un document referitor la respectarea prevederilor Pactului de Stabilitate în interiorul teritoriilor comunitare.

Cutremurul recesiunii „crapă” pilonii comunitari

O privire atentă şi corelată asupra evenimentelor acestei săptămâni, conturează tabloul unui Bruxelles care încearcă prin toate metodele aflate la dispoziţia sa să controleze haosul financiar produs de criza economică. Mizele sunt, mai mult ca niciodată, excepţionale.

Dacă responsabilii europeni s-au obişnuit în ultimii ani să trăiască într-un „castel de fildeş”, la mijlocul unui mamut instituţional fără rădăcini precise în conştiinţele cetăţenilor săi, este pentru prima oară când însăşi autoritatea convenită politic a Bruxelles-ului este pusă sub semnul întrebării.

Procesul e aproape invizibil, mascat de dezbaterea zgomotoasă asupra măsurilor pe ca