Buget bun în concepţie, dar prea optimist în cifre, zic specialiştii în economie, 13 la număr, consultaţi de Societatea Academică Română (SAR). Dar marea problemă e că nici pe cifrele celor 13 nu poţi pune mare bază atâta timp cât estimările lor se înscriu într-o plajă atât de mare, încât e extrem de greu să tragi o concluzie cât de cât fermă. La evoluţia PIB, prognozele merg de la minus 3,5% la plus 3, o marjă de 6,5 procente. La rata inflaţiei, de la 1,3 la 9,5 procente. Cursul leu/euro la sfârşitul lui 2009 e estimat între 3,8 şi 4,95, iar deficitul bugetar ca procent din PIB, între 2 şi 8,5. Doar în privinţa şomajului cifrele specialiştilor par ceva mai congruente, marja de estimare mergând de la 5 la 9 procente, deşi, în cifre absolute, o diferenţă de 4 procente înseamnă câteva sute de mii de români. Dar recordul de incertitudine pare să-l deţină piaţa imobiliară, estimările economiştilor consultaţi de SAR mergând de la o creştere a preţurilor medii în următorul an de 5%, la o scădere dramatică de 40%. De altfel, asta e şi concluzia celor de la SAR: „Incertitudinea este nota dominantă a anului 2009, fapt evidenţiat la toţi indicatorii“. Există totuşi şi nişte certitudini: sectoarele care vor avea cel mai mult de suferit de pe urma crizei economice. Datele au fost obţinute printr-un sondaj aplicat de SAR pe un grup de firme, din studii şi analize statistice publicate de Institutul Naţional de Statistică, BNR şi din interviuri cu manageri de firme. Şi totul pleacă de la ceea ce vedem deja că se întâmplă în viaţa de zi cu zi. E vorba de scăderea tot mai accentuată a cererii. În topul sectoarelor afectate se află industria auto, metalurgia, construcţiile metalice şi produsele de metal, materialele de construcţii, transporturile, industria chimică şi cea textilă. În fine, sectorul financiar bancar „este probabil printre cele mai afectate de criza economică, fiind ne