"Doamne iti multumesc Tie pentru aceasta criza care m-a lasat la inceput fara serviciu, apoi fara casa si masina, iar acum m-a facut sa vad si sa Iti pretuiesc cu adevarat valorile..."
La aceasta concluzie am putea ajunge cu totii, sau macar o buna parte dintre noi, dupa ce criza ne va fi maturat pe indelete si cu grija toata agoniseala nechibzuita si lacoma din perioada in care o anumita etapa a economiei mondiale ne-a creat iluzia ca putem sa facem orice vrem, sa avem orice visam, ca luxul s-a democratizat si ca putem sa fim cu totii egali in prosperitate.
Daca credeti ca aceasta viziune este una apocaliptica, sa ne aducem aminte ca, nu mai tarziu de saptamana trecuta, un preot britanic sustinea ca pierderea locurilor de munca ar putea fi o binecuvantare pentru cei afectati de criza economica.
"Cateodata oamenii se simt usurati sa iasa din sistem si au ocazia sa se gandeasca mai bine la ceea ce vor de la viata. Una dintre implicatiile acestei perioade tulburi este ca ne arata ce inseamna prosperitatea, in adevaratul sens al cuvantului", spunea Richard Chartres, episcopul Londrei, citat de cotidianul The Times.
Prosperitatea si cresterea economica mondiala permanenta din ultimii ani ne-a orbit si ne-a facut sa credem ca este normal doar sa ne dorim ceva ca sa si avem acel lucru.
Iar publicitatea si marketingul ne-au prins pe toti in capcana consumismului occidental din care nu exista decat o singura cale de a scapa... dator pe viata la banci.
O viata ipotecata bancilor
Pana acum cateva luni, intreg occidental a trait o singura mare iluzie. Cu totii am fost contemporanii Epocii de Aur a civilizatiei consumului in care nu exista nimic ce nu ne-am fi putut permite.
Pana acum cateva luni, occidentul avea o singura grija: cand si cu ce sa schimbe masina din garaj, cand sa se m