Trecutul premiilor Academiei Americane de Film e presărat cu alegeri neinspirate și filme contestate, care au primit celebra statuetă.
De la „Shakespeare in love” încoace, orice se poate întâmpla la Oscar - e o vorbă care a circulat după dezamăgitoarea gală din 1999, când producția cu Gwyneth Paltrow a primit titlul de Cel mai bun film. De fapt, n-a fost nici prima și n-avea să fie nici ultima dată când Academia Americană de Film „călca strâmb”, premiind filme pe cât de populare pe atât de lipsite de valoare sau creditând producții minore în defavoarea altora care au făcut ulterior istorie în cinema.
Cunoscând sistemul de votare însă, prin care aproape 6.000 de actori, regizori, sunetiști, monteuri etc. își dau cu părerea - spre deosebire de Cannes, de exemplu, unde premiile sunt decise de un juriu prestigios - e parțial de înțeles. Deși nici ediția de anul acesta n-a fost scutită de comentarii (a fost ignorat un film ca „Nonconformiștii”), gala de duminică seara de la Los Angeles nu poate oferi surprize cu totul neplăcute. Toate cele cinci filme din cursă - „Strania poveste a lui Benjamin Button”, „Vagabondul milionar”, „Frost/Nixon”, „Milk” și „Cititorul” - s-au bucurat de recenzii în mare parte favorabile.
“Braveheart”, în topul rușinii
Într-un top realizat de revista „Empire”, pe primul loc în clasamentul celor mai proaste filme premiate vreodată cu Oscar tronează „Braveheart”, cu Mel Gibson, distins în 1996 cu cinci statuete, inclusiv pentru Cel mai bun film. E o dramă istorico-eroică „pompoasă, care ascunde un scenariu găunos, fără pic de subtilitate” - o descriu criticii de la „Empire”, care plasează pe locurile următoare „O minte sclipitoare” (2002), „The Greatest Show On Earth” (1952), „Oameni obișnuiți” (1980) și „Forrest Gump” (1994). Pe locul al 9-lea se află și „Rocky”, cu Sylvester Stallone, numit Cel ma
