Ieri, albanezii kosovari şi susţinătorii lor au sărbătorit un an de independenţă a provinciei Kosovo. România se află pe lista ţărilor care nu au recunoscut noul stat.
Prima aniversare de la proclamarea independenţei a fost marcată printr-o sesiune specială a Legislativului şi câteva manifestări, dintre care un concert şi un spectacol cu focuri de artificii. Sau, aşa cum a descris vicepremierul kosovar, Rame Manak, "o celebrare decentă, solemnă şi, în mod natural, pacifistă". Pentru cei aproximativ două milioane de albanezi care locuiesc în provincie, străzile au fost ornate în culorile Kosovo, ale UE şi ale SUA, principalii susţinători ai independenţei. La Priştina şi în marile oraşe din Kosovo s-a desfăşurat marşul numit simbolic "Marşul către independenţă".
TENSIUNE ÎN INTERIOR
Potrivit Radio România Actualităţi, mai mulţi parlamentari sârbi şi câţiva membri ai Cabinetului s-au deplasat în Kosovo, "unde la Zvecane este prevăzută o şedinţă comună cu aleşii locali ai sârbilor kosovari". Şedinţa urma să se finalizeze cu adoptarea unei declaraţii, care să confirme suveranitatea Serbiei pe întregul teritoriu al său.
Liderii albanezi de la Priştina consideră că deplasarea colegilor sârbi este o nouă provocare a Belgradului. De altfel, ministrul sârb pentru Kosovo şi Metohija, Goran Bogdanovici, declara recent că declararea unilaterală a independenţei doar a complicat relaţiile din Balcanii de Vest. În timp ce Serbia continuă să considere Kosovo drept o provincie meridională, până în prezent 54 de ţări au recunoscut independenţa regimului de la Priştina. Chiar dacă provincia a adoptat însemnele statale obişnuite - propriul drapel, imn naţional şi propria Constituţie, Serbia a obţinut la ONU ca problema separării Kosovo să fie tranşată de Curtea Internaţională de Justiţie (CJI).
Autoproclamata Republică a K