Țin să te anunț și pe această cale că eu sunt bine, sănătoasă, care sănătate ți-o doresc și ție, chiar dacă mi-ai furat geanta de sport fiindcă ți s-a părut ție arătoasă, așa albă și umflată cum stătea pe bancheta din spate din mașina prietenei mele, în care o lăsasem la vedere, încrezătoare fiind că nu te interesează pe tine niște gioarse de sport, uzate în ani de zile.

Ce să zic, îmi pare rău că nu mi te-ai adresat direct, ți-aș fi lăsat cu plăcere portiera deschisă, să intri, să cauți, să alegi ce-ți place, ce ți se pare mai interesant pentru târgul de la Vitan. Mă gândesc că așa te-ai complicat mult, e destul de periculos să spargi geamul mașinii.

Dacă te tăiai? Bun, ai folosit o bujie sau vreun obiect din fier, dar și pe-ăla trebuie să-l cari, să faci rost de el, mă rog, îți zic că era mult mai bine și mai curat cum ți-aș fi propus eu. Gândește-te că te-ai și expus pericolului, dacă te prindea cineva? Dacă trecea vreun pieton isteric și țipa, alerta lumea? Ha? Pe unde scoteai cămașa? Bine, aia din geanta mea nu era cămașă, era un maieu, să mă scuzi că era un pic rupt, mie îmi plac și hainele mai vechi, de bumbac, sunt mai confortabile când faci sport.

Aha, nu ți-era frică de pietoni că, vorba aceea, dacă interveneau ar fi avut soarta bietului om care a sărit în ajutorul celor împușcați la casa de schimb din Bra șov sau ar fi pățit ca Marian Cozma, bravul handbalist.

Înteleg. Dar dacă poliția și-ar fi făcut datoria prin preajma locului în care parcase prietena mea? De ce râzi? Bun, ți se pare amuzant. Bine, hai că văd că nu o scot la capăt cu tine, te rog să te oprești din râs. Nu voiam să-ți spun, dar m-ai ofticat rău de tot, așa că o să afli de la mine că nu ai înhățat potul cel mare.

În mașină mai erau o casetă cu bijuterii și o pereche de pantofi nou-nouți. Vezi dacă nu ai citit povestea “Fata mo