Tema conflictelor îngheţate de la Marea Neagră a fost una asupra căreia preşedintele Traian Băsescu a revenit cu predilecţie atunci când a vorbit despre politica externă a României, referindu-se la Transnistria, Osetia de Sud, Abhazia şi Nagorno-Karabah.
"În vara acestui an, cele mai mari temeri ale noastre cu privire la ameninţările la adresa securităţii regionale au fost confirmate. Conflictele îngheţate au redevenit punctul nevralgic al unei regiuni care se află în pragul unor evoluţii îmbucurătoare în ceea ce priveşte dezvoltarea democratică şi creşterea economică. Scutul democraţiei nu a fost suficient pentru a apăra unul dintre statele regiunii, Georgia, de secesiune", a afirmat preşedintele Traian Băsescu, în octombrie 2008, la scurt timp după conflictul din Caucaz.
Declaraţia a fost făcută de Băsescu la Constanţa, la o întâlnire de lucru cu tema "Securitate sporită în regiunea Mării Negre - oportunităţi, iniţiative şi instrumente", organizată de Fundaţia Konrad-Adenauer-Stiftung România.
Chiar dacă soluţionarea conflictelor nu este facilă, iar instituţiile internaţionale nu au reuşit nici ele să găsească rezolvări, România nu a trecut de stadiul declaraţiilor.
Băsescu a subliniat, la acel moment, că evoluţiile din Georgia demonstrează faptul că orice conflict îngheţat pot fi reactivat.
"Dezvoltările de la începutul lunii august au constituit faza acută în care s-a ajuns la folosirea forţei de către un stat impotriva altui stat. Aşa-numitele conflicte îngheţate au fost menţinute într-un regim de stagnare aparentă, fiind, în fapt, un mijloc de presiune permanent asupra statului pe al cărui teritoriu se află, fie că este vorba de Republica Moldova, de Georgia, de Armenia sau de Azerbaidjan. În Transnistria, Osetia de Sud, Abhazia sau Nagorno-Karabah au avut loc confruntări armate, urmate de acorduri de încetare a fo
