Microbul contactat din maternitate i-a sfrijit mâinile şi picioarele. Nu se poate folosi de ele. Durerile de oase o chinuie ca pe un om care suferă de ani de zile de reumatism. Theodora însă nu are decât 2 ani şi 10 luni. Pentru a se face bine are nevoie de o operaţie urgentă în străinătate.

Avea un kilogram şi jumătate când a văzut pentru prima oară lumina zilei, deşi ecograful arătase în urmă cu o lună că fetiţa cântărea aproximativ 2 kilograme. Asistentele au încurajat-o pe mama ce-şi privea copilul slab şi micuţ care stătea inert în incubator, asigurând-o că "în câteva săptămâni fetiţa va lua în greutate, se va dezvolta normal". Inima mamei însă nu avea astâmpăr. La numai 3 zile de la naştere, mânuţa dreaptă a copilei, de la antebraţ la vârful degetelor, căpătase o culoare neagră-violacee. "Şi mâna stângă era afectată, pumnul, dosul palmei. Ulterior, ne-am dat seama că are probleme şi la picioare, ele erau acoperite cu un scutec. Am început să-i rog pe medici să-mi spună ce se întâmplă cu ea, pentru că Theodora arăta ca un om electrocutat. Am aflat în cele din urmă, prin interveneţii multiple, că fetiţa noastră suferea de septicemie. Pentru că a fost hipoglicemică, au hrănit-o venos cu glucoză. Contactase un microb, Klebsiella pneumoniae. Iar septicemia gravă a generat necrozarea mâinilor şi a picioarelor, în zonele de puncţie venoasă. Cu alte cuvinte, copilul nostru putrezea de viu." Vocea mamei, Ofelia Aur, se stinge asemenea unei lumânări topite. Zile şi nopţi de-a rândul a stat pe hol, cerând îndurare asistenelor şi medicilor pentru a i se permite să stea la căpâtâiul fetiţei sale. "Nu voiau să mă primească; pentru că nu o alăptam, îmi ziceau că nu am ce căuta acolo. Aş fi vrut să stau lângă ea, să-i spun o rugăciune, să o mângâi. Mă făceam ba că nu am adus suficient pampers, tot ca să pot să o măi văd şi eu din când în când. Mă străduiam să