În pamfletul Automatul doctrinelor, inspirat de un cunoscut filosof român, Lucian Blaga vorbeşte, la un moment dat, de bucuria femeii "care izbuteşte să prindă un purice în ie"!
Mi-am amintit de această ironie - care viza un lucru minor, banal, fără importanţă -, citind articolul Despre polemica Blaga-Motru, publicat în numărul 4/2009 al României literare, sub semnătura lui Roatiş Florian. Articolul demonstrează, pentru a doua oară (o mai făcuse şi într-un "eseu" din Meridian Blaga, vol. 8. Tom 2: Filosofie, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2008, p. 113-121), că filosoful vizat în pamfletul blagian, Săpunul filosofic, nu este Constantin Rădulescu-Motru, nici Nichifor Crainic, nici Nae Ionescu sau Mircea Florian, cum au crezut Ion Oprişan, Al. Tănase, Ion Bălu, Gheorghe Grigurcu, Mircea Popa, Ion Mihail Popescu, Ironim Munteanu şi subsemnatul, ci profesorul Marin Ştefănescu, de la Universitatea clujeană!
Nu e prima dată când în istoria literară se corectează informaţii, opinii, ipoteze sau când cercetătorii, cu sau fără voia lor, cad în "capcana dezinformării" (a se vedea cazul celebru al istoricului literar Al. Piru, care îl confunda pe Liviu Rebreanu cu sora lui, poeta... Livia Rebreanu!).
I-aş fi fost recunoscător lui Roatiş Florian, pentru contribuţia sa documentară. Zic "i-aş fi fost", dacă autorul textului cu pricina nu şi-ar fi asociat demersul său arhivistic cu un potop de acuzaţii şi epitete calomnioase, cu atitudini ireverenţioase (de pildă, numai Gheorghe Grigurcu este gratulat cu "dl", ceilalţi fiind numiţi Mircea Popa, Ion Bălu, Ilie Rad), toate plasate într-un articol veninos, minat de lacune gramaticale, stilistice şi de redactare.
De fapt, descoperirea în sine nu are cine ştie ce relevanţă, fiindcă eseul lui Blaga (Săpunul filosofic) este un pamflet, care depăşeşte interesul strict documenta
