Un cartof pe zi ajută la stabilizarea presiunii sângelui, fiind recomandat în special persoanelor a căror tensiune are tendinţa să crească.

Cartofii au o reputaţie proastă în alimentaţia din întreaga lume din cauza modului de preparare. Cartofii prăjiţi, atât de buni la gust, nu sunt recomandaţi într-o alimentaţie sănătoasă. Ei conţin grăsimi, dar mai ales substanţe cancerigene care se formează în timpul prăjirii.

Totuşi, dacă sunt folosiţi cum trebuie, cartofii pot fi un aliment sănătos şi chiar mai mult, pot vindeca sau ameliora boli. Cartofii nu îngraşă. Conţin doar 85 kcal/100 g, dar sunt bogaţi în vitamine, minerale şi fibre parţial solubile, care ajută la digestie şi la scăderea nivelului de colesterol. Amidonul conţinut în cartofi este un carbohidrat complex, a cărui digerare eliberează lent glucide (19 glucide la 100 g), care nu duc la o creştere abruptă a glicemiei. În compoziţie mai intră flavonoidele şi o substanţă descoperită recent, cucoamina, care ajută la scăderea presiunii sanguine.

Înlătură oboseala

Cartofii sunt bogaţi în vitamina C. Totuşi, din cauză că nu sunt consumaţi cruzi, ei pierd o mare parte din această vitamină prin procesul de gătire. Un cartof preparat corespunzător poate să-şi păstreze însă măcar o parte din calităţile nutritive. Dacă este gătit la cuptor, poate să asigure până la 20% din necesarul zilnic de vitamina B6, atât de benefică pentru inimă. Cartofii conţin şi mult potasiu, la care se adaugă cantităţi însemnate de fier şi cupru. De asemenea, în compoziţia sa mai intră şi magneziul, un mineral care acţionează eficient împotriva oboselii şi a stresului.

Cel mai sănătos este să consumaţi cartofii fierţi în apă sau abur, timp de 20-30 de minute. Atenţie, însă, pentru a se evita pierderea nutrienţilor, cartofii trebuie fierţi în coajă, cu foarte puţină sare. Pentru supe, ei pot fi tăiaţi