Puseul grav de antiromanism din Italia are radacini mai profunde decat par ele la prima vedere, radacini care trebuie cautate in ambele tari.
Italienii ar trebui sa-si puna intrebarea de ce sunt tara europeana in care cetatenii romani, rromi sau nu, comit cel mai des fapte atat de grave. Pare cumva ca Italia a preluat tot exportul de criminalitate grea al Romaniei. Comunitati mari de romani exista si in alte tari UE, Spania, Franta sau Germania, iar romanii de acolo nu comit asemenea grozvii. De ce oare?
Italia pare un mediu propice pentru mare criminalitatea pe care, cumva, a atras-o, dar, mai ales, a tolerat-o. Taberele de rromi nu au aparut peste noapte si au supravietuit chiar scandalului Mailat, ceea ce nu e surprinzator daca stim ca Italia nu este tara in care domnesc exact legea si ordinea, pornind de la mafie si terminand cu cartierele din Roma in care nici macar politia nu indrazneste sa intre.
Mai ales sudul tarii musteste de infractionalitate, de multe ori scapata de sub control. E firesc ca si infractorii romani sa se simta in Italia mai bine decat oriunde.
Acest adevar este insa teribil de incomod pentru autortiatile de la Roma care prefera sa deturneze propria lor responsabilitate. Nu ele sunt de vina pentru ca nu previn astfel de infractiuni, pentru ca tolereaza neregulile, pe considerente economice sau din indolenta, pana cand acestea ajung sa aiba efecte dramatice! Nici gand!
De vina sunt romanii infractori si nenorociti care au navalit in Italia cea curata si organizata. Cum poti sa ceri expulzarea romanilor tu ministru de Interne al Ialiei, cat timp in urma cu cativa ani tot tu, Roberto Maroni, angajai aceiasi romani la negru si apoi faceai tot felul de manevre pentru a le obtine statut legal?
Poporul terorizat de infractionalitate este insa usor de manipulate cu argumentele xe
