Mihai Viteazul, erou al eposului grec

de Tudor Dinu

Editura Humanitas, 2008

Tudor Dinu (n. 1978) este un tânăr autor de lucrări ştiinţifice care dovedeşte un profesionalism desăvârşit. A publicat studii de filologie şi greacă veche, bizantină şi postbizantină în câteva ţări europene. A tradus din Pliniu cel Bătrân, Seneca, Iamblichos, dar şi din poetul grec modern Iannis Ritsos.

Cartea pe care o prezint este de excepţie şi reprezintă rodul unor cercetări asidue, dată fiind raritatea consemnărilor despre cele două eposuri greceşti în care este prezentată figura ilustră a lui Mihai Viteazul. Autorii, Stavrinos şi Palamedes, au transformat în legendă realitatea istorică a domnitorului român, aşa cum remarca Alfred Vincent, de la Universitatea din Sidney, cel mai important cercetător străin al eposurilor scrise de cei doi.

Tudor Dinu face muncă de acribie filologică şi constată traiectul critic al receptării celor două eposuri în România, dar şi în alte câteva ţări europene. Nicolae Bălcescu, bunăoară, l-a citat de şaptesprezece ori pe Stavrinos în lucrarea sa „Românii supt Mihai Voievod Viteazul“.

Tudor Dinu ne asigură că „poemele lui Stavrinos şi Palamedes sunt importante şi din punct de vedere istoric“, constituind inclusiv o sursă de cunoaştere a domniei lui Mihai Viteazul“. Destui istorici români au consultat cu profit cărţile celor doi poeţi greci, care aparţin epocii aşa-numite a „elenismului înrobit“ (este vorba de dominaţia otomană, evident).

Fără a se ridica la înălţimea scrierilor din perioada bizantină, eposurile lui Stavrinos şi Palamedes constituie adevărate cărţi mobilizatoare într-o epocă în care spiritul naţional grec suferă sub tirania turcă. Exemplul mobilizator al lui Mihai Viteazul - considerat de greci un adevărat fiu al naţiunii - va face carieră în lumea elenică. Figura sa devine paradigmatică, iar ţările