"M-a sters cu buretele de parca n-as fi existat niciodata"
Ma bucura faptul ca exista aceste pagini in care avem ocazia sa ne facem ascultati de cineva si sa primim alinare de la oameni care nu au pierdut inca adevaratele valori ale vietii. Probabil ca se primesc sute de mesaje in fiecare zi, dar sper ca si gandurile mele sa nu fie trecute cu vederea de catre cititorii revistei si de doamna Sanziana Pop, un om care da dovada de multa intelepciune si intelegere in problemele sufletesti. Sper sa ma ajutati sa imi regasesc echilibrul si increderea in mine si in viata.
Mi-am pierdut mama la varsta de 10 ani, dar si tatal, care m-a parasit din acel moment. Nu am vrut sa las aceasta intamplare dureroasa sa imi umbreasca viata, din contra, m-a ambitionat sa devin un om independent si cu dorinta de a realiza ceva. Nu am vrut sa fiu diferita de copiii care aveau parinti, desi caldura sufleteasca imi lipsea foarte mult, iar alinare imi gaseam ca si acum, de altfel, in bunica mea, o persoana deosebita, dar foarte batrana si bolnava. Asa ca m-am straduit sa urmez o facultate si sa devin un om independent financiar... Sigur, a venit si vremea primei iubiri, cam tarziu ce-i drept, la varsta de 25 de ani, dar era o iubire foarte mult asteptata. A fost o poveste care a inceput incet si frumos si s-a terminat cu inca o rana in sufletul meu. Poate ca nu am stiut sa apreciez, poate am cerut prea mult, si ma simt vinovata pentru asta, dar imi acord un pic de clementa, deoarece imi lipsea cu desavarsire experienta unei relatii. Dragostea noastra a durat aproape trei ani, pentru el, pentru mine dureaza si acum...
Cand l-am intalnit pe Alex, am crezut ca toate asteptarile mele sufletesti, toate gesturile de afectiune vor fi acoperite de el. Dar ceream prea mult si dovezile nu ma multumeau. Totusi, speram ca intr-o zi voi face pasul spre casatorie alaturi de el, eliber
