O mulţime de cupluri au tendinţa să pună pe primul loc copiii, în detrimentul relaţiei conjugale. Fără a fi condamnabilă, această tendinţă poate duce însă la dizolvarea familiei. De cele mai multe ori, când ajung acasă, părinţii sunt acaparaţi întru totul de copii. Existenţa acestora elimină orice fel de intimitate între cei doi parteneri. Încet-încet, părinţii sunt „devoraţi” de grijile pentru odrasle.

Este şi constatarea la care au ajuns majoritatea psihologilor şi sociologilor. „Investiţia în copii a devenit pentru adulţi acţiunea principală, obiectivul numărul unu al existenţei lor. O mulţime de cupluri nu există decât prin intermediul copiilor lor”, subliniază Serge Hefez, psihiatru şi specialist în terapii de cuplu.

„Nu mai suntem siguri de locul de muncă, de soliditatea unei relaţii amoroase; singurul lucru de care suntem siguri sunt copiii. Atâta vreme cât celelalte lucruri sunt efemere, copiii devin punctul central de sprijin, asupra cărora ne concentrăm uneori cu prea multă ardoare”, susţine la rândul ei, Catherine Mathelin, specialistă în psihologie.

De multe ori, chiar copiii sunt cei care destramă un cuplu, este de părere sociologul Jean-Claude Kaufmann: „Proiectul unui copil se conturează de multe ori în acelaşi timp cu ideea mariajului, iar mulţi se căsătoresc doar pentru a face un copil.”

Copilul ne este centrul lumii

Faptul că un copil acaparează în totalitate, în primii ani, viaţa unui cuplu este absolut normal. Naşterea unei odrasle îi umple de fericire pe părinţi, însă este un adevărat cataclism pentru viaţa de cuplu, sunt de părere psihologii. Adio vieţii lipsite de griji, excursiilor neprogramate, ieşirilor improvizate şi dimineţilor liniştite!

Toată viaţa se rezumă la scutece, biberoane, nopţi nedormite şi la sarcini ce trebuie îndeplinite fără întârziere. Dup