Ne-a părăsit de curând academicianul Constantin Ciopraga. Într-o ultimă convorbire, el şi-a exprimat încă o dată preţuirea şi adeziunea totală pentru opera marelui Eminescu, omul de cultură ieşean fiind cunoscut ca unul dintre eminescologii de seamă ai României.

În timpul unei convorbiri (n-aveam de unde şti atunci că e ultima), Ciopraga a ţinut să sublinieze repetat dragostea lui nemărginită faţă de Eminescu şi şi-a amintit de eforturile pe care le făcea "pe timpul caznelor comuniste" pentru ca importanta sărbătoare de 15 ianuarie, efectuată alături de studenţii Universităţii "Al.I. Cuza" din Iaşi, cărora le-a fost profesor, să fie cât mai reuşită.

COINCIDENŢĂ. Era în preajma marii sărbători a lui Eminescu. Mi-a răspuns la telefon cu un glas stins. Când a auzit că vom vorbi despre poet, a acceptat pe loc, în ciuda faptului că tocmai sosise de la spital. "Ca o coincidenţă, am avut-o ca profesoară pe una dintre cele două fiice ale Veronicăi Micle. În primul an de liceu. Virginia Micle era căsătorită cu profesorul universitar de filosofie Eduard Gruber. Puţini ştiu că ea este înmormântată în apropierea Socolei, mai precis după piscul Socolei, cum i se mai spune. Dintre fraţii lui Mihai Eminescu, mi-a fost foarte apropiat «colonelul», iar pe una dintre fiicele lui, care se numea Iolanda, am cunoscut-o şi eu." A fost o cunoştinţă obişnuită. Cum arăta? "Fizic, nu pot spune neapărat că semăna cu el. În schimb, era, ca şi părintele ei, foarte deşteaptă. Şi frumoasă..."

EVENIMENT. Academicianul Constantin Ciopraga a predat la Universitatea "Al.I. Cuza" până în anii '80. "Eram odată la curs şi l-am chemat la o sărbătorire a lui Eminescu, pe 15 ianuarie (ziua sa de naştere), pe Tudor Gheorghe. După ce a recitat câteva dintre operele cunoscute ale poetului, a rostit «Doina», cunoscuta poezie interzisă. Erau studenţi în sală. Puteam