Cum este la moda munca în tari straine si vizitele scurte în tara la familia ramasa acasa, multi tati se trezesc la terminarea „stagiilor” de munca pe meleaguri straine cu o familie mai numeroasa la întoarcerea acasa. Pentru a se lamuri cu privire la „contributia” în procesul de procreere acestia au la dispozitia actiunea în tagada paternitatii. Personajul cheie în stabilirea filiatiei fata de tata este mama. Filiatia fata de tata rezulta din faptul conceptiei copilului. Acest fapt se dovedeste prin prezumtia de paternitate, consacrata de art. 53 Codul familiei în urmatorii termeni: ”Copilul nascut în timpul casatoriei are ca tata pe sotul mamei”. Desi în cele mai multe cazuri prezumtia de paternitate exprima caracterul real al relatiilor dintre soti, exista si situatii în care sotul mamei nu este tatal copilului din casatorie. Iata de ce legiuitorul a permis sotului mamei sa rastoarne prezumtia consacrata de art. 53 din Codul familiei.

Actiunea care are ca obiect rasturnarea prezumtiei de paternitate se numeste actiune în tagada paternitatii. Aceasta actiune se înscrie în categoria actiunilor contestatare de stat, deoarece în cazul judecarii se urmareste sa se stabileasca faptul ca sotul nu este tatal copilului din casatorie, cu alte cuvinte, ca nu exista raportul de filiatie între tatal prezumat de lege si copilul din casatorie. Titularul dreptului la actiune în tagada paternitatii este numai sotul mamei si poate fi pornita personal de catre acesta sau de catre reprezentantul sau legal, însa cu încuviintarea autoritatii tutelare. Titularul dreptului la actiune cheama în judecata pe copilul din casatorie. Deoarece în majoritatea cazurilor acesta este minor, el este reprezentat de mama sa. Avînd în vedere si dispozitiile art. 54 alin. 4 din Codul familiei, rezulta ca mama copilului participa la proces în dubla calitate:în nume propriu si ca reprezentant leg