Potrivit pastorului, severitatea regulilor care îi uneşte pe sâmbetişti este unul dintre motivele pentru care biserica adventistă nu este băgată în scandaluri de amploare, cum se întâmplă în cazul ortodocşilor
Denumite în mod eronat secte, cultele religioase, altele decât cel ortodox sau romano-catolic, au numărat cei mai mulţi prozeliţi imediat după Revoluţia din '89.
De fapt, neoprotestanţii sau sectele găsiseră teren fertil în România cu mult înaintea căderii regimului comunist, dar adepţii lor nu putuseră să-şi manifeste apartenenţa de frica persecuţiei. Spre exemplu, adventismul s-a instalat în Constanţa în anii 1880-1890, spune Roland Paraschiv, director de comunicare la Biserica Adventistă Muntenia şi Dobrogea. „Într-adevăr, după revoluţie a fost o creştere explozivă. Între anii '90 - '96, biserica aproape s-a dublat, pentru că mulţi dintre oamenii care ar fi dorit să devină înainte adventişti nu au putut să facă pasul acesta din cauza locului de muncă şi a anumitor constrângeri. De abia după '89 au devenit în mod oficial adventişti".
Mozaic religios
La fel s-a întâmplat, probabil, şi cu celelalte culte. Dar, spre deosebire de alte regiuni, unde se mai menţine încă tendinţa agresivă împotriva prozeliţilor care aparţin altor religii decât cea ortodoxă, fenomenul violent nu a luat amploare. „Cred că Dobrogea a fost mai obişnuită cu existenţa diversităţii religioase, dat fiind faptul că există multe minorităţi etnice. Însă, din păcate, sunt două zone unde există cele mai multe cazuri de intoleranţă, şi anume Moldova şi Oltenia", spune pastorul Roland Paraschiv. Diversitatea există şi la nivel oficial. Datele statistice de la recensământul din 2002 arată că, aşa cum era de aşteptat, cei mai mulţi constănţeni sunt ortodocşi. Pe scurt, din 715.151 de locuitori, 648.986 sunt ortodocşi. Sunt urmaţi de romano-ca
