Tipografiile au fost lovite de globalizare, efectele crizei vin mai târziu. Tipărirea cărţilor nu este profitabilă pentru tipografii. Preţul de producţie este mare, dar profitul este minim. Tipografiile nu trăiesc datorită cărţilor, deşi aşa ar fi normal şi asta este impresia generală. „Cartea este o lucrare complexă. Necesită utilaje şi oameni mulţi dar, datorită preţului de vânzare nu este rentabilă”, spune Bujor Iova, managerul uneia dintre primele tipografii private din Oradea. Din colaborarea cu editurile din ţară a constatat că se tipăreşte puţină carte cu autori români.

Majoritatea cărţilor tipărite sunt traduceri. Din autori români se publică în special literatura educativă şi beletristică. Asta a fost decizia editurilor. Tipografia este penultima verigă în lanţ, după ea venind doar distribuitorul de carte, respectiv librăria. „Avantajul câtorva tipografii este că s-au dotat cu utilaje complexe pentru tot procesul tehnologic, aşa că pot produce o carte de la A la Z, fără să încarce mai mult costurile. În Occident sunt specializate pe partea de grafică şi prepress, tipărire fără finisare, finisare etc.”, precizează Iova .

Între cărţi merg şi etichetele şi cataloagele

Producţia tipografică nu este liniară pe parcursul unui an. Producţia primului trimestru este la jumătate din cea a trimestrului patru, după cum a observat Bujor Iova. Anumite produse, modeste la prima vedere, susţin afacerea în anumite perioade ale anului.

Periodic, se comandă etichete pentru produse de orice tip, cutii de ambalaj sau imprimate tipizate. „Noi vom simţi efectele crizei economico-financiare ceva mai târziu, pentru că suntem ultimul lanţ în verigă”, crede managerul.