Mircea Vintilă şi Marius Baţu, dar şi Victor Socaciu, Bogdan Grosu şi Eugen Avram au adus muzica folk în Sala Oglinzilor de la Palatul „Jean Mihail“.

Celebrarea dragostei prin muzică şi poezie a continuat la ceas de seară vineri şi sâmbătă, în acelaşi cadru feeric din spatele uşilor Sălii Oglinzilor a Palatului „Jean Mihail“. Vineri, asistenţa umpluse până la refuz încăperea. Chiar şi un loc în picioare a fost binevenit pentru întâlnirea cu poezia de dragoste şi muzica folk. Şi când aplauzele au început să curgă, artiştii serii şi-au făcut apariţia. Poezia aştepta să fie rostită, coardele chitarelor erau nerăbdătoare în aşteptarea degetelor care aveau să se plimbe peste ele, dând glas celor mai frumoase versuri puse pe muzică. „Eu sunt un om pe nişte scări“ a lui Mircea Vintilă a fost piesa care a dat tonul. I-au urmat alte piese, fredonate la unison de asistenţă. Din când în când, atunci când degetele oboseau, o poezie celebra iubirea, prin glasul actorilor Rodica Prisăcaru şi Ştefan Cepoi. Versurile frumos rostite, muzicile care făceau ca sufletul să tresară au vorbit de iubire, despărţire, regăsire, fericire. „Ia seama, femeie, te iubesc infernal.../Ia aminte, nu-mi cere supunere oarbă.../Îţi aparţin că vreau eu,/Ia aminte“. Mai apoi „Am legat copacii la ochi/cu o basma verde/ Şi le-am spus să mă găsească/ Şi m-au găsit“, „Am legat tristeţea la ochi cu un zâmbet“ şi „M-a găsit a doua zi o iubire“. Aceeaşi iubire şi mai apoi alta au venit să-şi spună povestea prin intermediul versurilor lui Marius Baţu. Sufletul se bucura din nou. Amintirile care inundau mintea smulgeau fie zâmbete, fie tristeţi. Şi în acest amalgam de sentimente cortina s-a lăsat, pentru ca a doua zi, atunci când seara se va aşterne peste oraş, iubirea să renască din nou prin poezie şi muzică.

Alţi actori, în altă piesă

Şi orele s-au scurs, chitarele s-au tre