Chiar dacă este cea mai rapidă modalitate de a obţine o creştere salarială, schimbarea frecventă a locurilor de muncă, sau aşa-numitul job-hopping, vă poate afecta cariera pe termen lung.

Un job-hopper este acea persoană care pleacă repede de la un loc de muncă pentru altul. „O persoană poate fi considerată job-hopper atunci când îşi schimbă serviciul la intervale mai mici de unu-doi ani, indiferent dacă se asociază sau nu cu o schimbare radicală de direcţie (trecerea de la un domeniu la altul)“, notează www.ejobs.ro.

Motivele care duc la un asemenea comportament sunt diferite şi constau atât în cunoaşterea insuficientă a ofertelor diferiţilor angajatori sau evaluarea eronată a anumitor aspecte legate de jobul în sine, cât şi în incompatibilitatea angajatului cu cultura organizaţională. La acestea se adaugă cererea din ce în ce mai crescută de pe piaţa forţei de muncă pentru anumite poziţii (care atrage în timp supraestimarea propriilor abilităţi), precum şi factori psihologici, care ţin de personalitatea angajatului (există persoane care pot fi stabile şi devotate locului de muncă, în timp ce altele îşi schimbă jobul doar din nevoia de diversitate). Alte motive pentru care angajaţii hotărăsc să plece de la un loc de muncă sunt un şef ostil, un salariu prea mic, nişte colegi cu care nu se pot înţelege, problemele personale. Totuşi, potrivit specialiştilor, şi angajatorii au partea lor de vină. „De multe ori, angajatorul este cel care îşi îndepărtează personalul prin: salarii nemotivante, condiţii improprii la locul de muncă, nemedierea relaţiilor tensionate dintre angajaţi, menţinerea pe un job de manager a unei persoane care nu reuşeşte să se înţeleagă cu echipa“, avertizează www.myjob.ro.

Avantajele pe termen scurt

Avantajele pe termen scurt ale job-hopping-ului sunt evidente: obţinerea unui pachet salarial mai bun şi/sau condi