Cine nu s-a intrebat, pe baza propriei experiente de viata, cum se face ca unii dintre semenii nostri duc o viata sedentara, mananca mai tot timpul nesanatos, la fast food, si totusi nu se ingrasa – in timp ce altii fac eforturi supraomenesti pentru a da jos kilogramele de prisos, acumulate, uneori, in pofida unei alimentatii rationale si a unui stil de viata activ.

Cercetatori germani de la universitatea din Dusseldorf au studiat cateva variante des intalnite ale genei FTO, asociata deja, in urma unor studii anterioare, cu obezitatea. Ei au conchis ca diferente foarte mici intre aceste gene ar putea avea un impact major asupra metabolismului. Din studiile anterioare a reiesit ca variantele acestei gene influenteaza CAT mananca oamenii, dar nu si cheltuiala de energie la nivel celular. Experientele de la Dusseldorf, facute pe soareci, par sa indice existenta si a unui efect al genei asupra “arderilor”.

Colectivul german, coordonat de dr. Ulrich Ruther, a constatat ca in absenta genei FTO, soarecii de laborator nu s-au ingrasat de loc, chiar si dupa ce au primit – si consumat – hrana in cantitati mari, si in pofida faptului ca au fost lasati sa leneveasca. Concluzia preliminara ar fi aceea ca in celulele soarecilor fara FTO, grasimile sunt transformate in energie mai repede decat in cazul soarecilor care dispun de o gena FTO activa.

S-ar parea ca oamenii care in al caror cromozom 16 este prezenta o anumita varianta, considerata de mare risc, a genei FTO, cantaresc in medie cu 3 kilograme mai mult decat cei “dotati” cu o varianta considerata “de risc mic”.

“Aceasta descoperire va stimula cercetarile pentru punerea la punct a unor medicamente care sa moduleze activitatea genei FTO” – afirma cercetatorii germani, in articolul publicat on-line de prestigioasa revista stiintifica Nature. Cine nu s-a intrebat, pe baza propriei exp