In urma decretului prin care Ceausescu a interzis avorturile, zeci de mii de femei si-au pierdut viata, incercand sa scape de sarcinile nedorite si alte zeci de mii au ramas marcate pe viata de suferinte fizice sau traume psihice. Strigatul mut al copiilor nenascuti se face auzit si astazi, la 20 de ani de la Revolutie, in constiinta femeilor care au trait adevarate drame sau a medicilor care, dupa ce au facut mii de avorturi, au devenit aparatori ai vietii. Afla ce s-a intamplat la Braila in timpul unuia dintre cele mai crude experimente sociale din Romania.
Sonde introduse in uter, care se infectau, solutii de sare, dero, leandru, cozi de muscata sau obiecte ascutite folosite pentru strapungerea organelor interne erau doar cateva dintre metodele primitive si de cel mai multe ori mutilante, la care apelau femeile pentru a-si provoca un avort, in conditiile in care metodele contraceptive lipseau cu desavarsire. Dramele femeilor obligate, practic, sa nasca au ramas vii in amintirea medicilor acelor timpuri. Odata cu declinul economic, resimtit de la sfarsitul anilor '70 si culminand cu anii '80, a crescut si disperarea oamenilor, care nu aveau cu ce sa-si mai creasca copiii, ajungand sa nu-si mai doreasca altii. Totusi, in 1978, la Braila, numarul de nasteri era inca foarte mare: 7.500 de "decretei", numai in Maternitatea din municipiu, la care se adaugau si cazurile de la Spitalele din Faurei si de la Dudesti. Pe de alta parte, numarul femeilor care recurgeau la intreruperea sarcinii era mult mai mare: la o nastere, erau doua trei avorturi efectuate in spital, fara sa luam in calcul si numarul celor efectuate in case clandestine. "Erau cazuri cand numai intr-o noapte de garda erau 30 de nasteri. Uneori erau asa de multe, ca intr-o noapte de garda in care erau 20-30 de nasteri, se mai internau inca 30 cu avorturi", isi aminteste dr. Alexandru Balta, medic s
