Cu 54% de voturi pentru, exprimate într-un referendum (procesul electoral fiind considerat de către observatorii internaţionali liber şi corect), preşedintele în exerciţiu al Venezuelei, Hugo Chávez, şi-a cîştigat dreptul de a mai candida de cîte ori va dori pentru acelaşi post şi după 2012, înlăturînd prevederea constituţională care îi interzicea mai mult de două mandate. Festivităţile organizate în capitala Caracas duminică noaptea, după anunţarea rezultatelor, susţinute de spontane explozii ale entuziasmului popular, i-au dat noului lider al socialismului latino-american satisfacţia victoriei: Chávez nu se consideră doar un conducător iscusit, ci liderul mondial al unei noi revoluţii, menite să schimbe relaţiile dintre state şi popoare. Chávez şi-a cîştigat popularitatea şi poate şi iubirea unei părţi a poporului, gata să se lase condus de el mulţi ani de-acum încolo, prin măsuri spectaculoase luate în favoarea săracilor. Bogăţia resurselor naturale şi preţul mereu în creştere la petrol, în ultimii ani, au constituit rezerva de unde a oferit alimente la preţuri minime, îmbunătăţirea asistenţei medicale primare, campanii de alfabetizare şi altele. A ştiut să prezinte toate acestea drept rezultat al voinţei lui politice, imposibil de realizat sau de menţinut în absenţa rolului său de conducător.

Succesele din ţara lui i-au permis ascensiunea spre "postul" de lider al "revoluţiei bolivariene" şi pretenţia de a asigura platforma ideologică a celor ce cred în posibilitatea înlocuirii capitalismului (devenit vulnerabil din cauza crizei financiare şi economice) cu o nouă formă de relaţii sociale şi politice. La Congresele ţinute în luxoasele hoteluri din Caracas participă toţi frustraţii lumii care găsesc aici şansa de a-şi susţine în lumina reflectoarelor ideile. Nu e mai puţin adevărat că efectele de suprafaţă date de democratizarea prin impunerea de stan