Există o sugestivă zicală populară care spune că "nu există copil cuminte şi babă frumoasă". Proverbul acesta vorbeşte despre calităţile pe care nu le vei găsi niciodată la tineri sau la bătrîni (tinerii vor fi totdeauna neastîmpăraţi, bătrînii - lipsiţi de farmec fizic), dar sugerează, implicit, calităţile pe care le au tinereţea şi bătrîneţea, adică setea de cunoaştere şi înţelepciunea. Entuziasmul tinerilor şi experienţa bătrînilor sînt teme ale manualelor de management, sînt preocupări ale acţionarilor şi managerilor companiilor. Dincolo de tehnologie, de eficienţa producţiei şi a vînzărilor, o altă cheie a funcţionării unei companii este legată de resursele umane. Dar tinereţea şi maturitatea au, din punctul de vedere al funcţionării unei companii, avantaje şi dezavantaje. Iată scenariile.
Tinerii au putere de muncă, învaţă repede, muncesc pe bani puţini, nu sînt pretenţioşi, pot fi modelaţi cu uşurinţă. Tinerii sînt schimbarea, sînt tobă de carte sau măcar dornici să înveţe, ştiu să lucreze cu calculatorul, ştiu totul despre Internet, sînt interesaţi, sînt deschişi la minte. Se adaptează oricărei situaţii, sînt flexibili, sînt deschişi către perfecţionarea profesională şi adepţi iremediabili ai team-building. Sînt inovativi şi îndrăzneţi, sînt primii care răspund la şedinţa de brainstorming, adoră dinamica şi schimbarea, le plac experimentele şi au o energie care duce organizaţia înainte.
Invers, tinerii sînt nerăbdători, îşi doresc totul, acum: casă, salariu mare, un loc de muncă sigur, o maşină adevărată cumpărată în leasing sau pe credit. Merg pe drumul cel mai drept, călcînd uneori în picioare morala, sînt intriganţi şi linguşitori, gata oricînd să-şi laude şeful, sînt yesmani ideali. Sînt sfertodocţi, nu ştiu tainele şi istoria meseriei şi cred că lumea începe cu ei. Se agaţă cu disperare de funcţii, preiau cele mai proaste obiceiuri odată