Masterandul la Universitatea de Arta Teatrala din Targu Mures, Alex Franceanu ne-a dezvaluit aspecte legate de conditia actorului, precum si a personajului pe care-l interpreteaza in piesa “Oamenii Cavernelor”.

Reporter: Cum te-ai caracteriza pe tine ca actor?

Alex Franceanu: Sunt nascut in 1979, in zodia Berbecului. Desi este o zodie rasfatata, daca ai de a face cu ea, poti avea probleme. Eu zic ca nu-i asa, sunt un om intelegator, cu care se poate lucra. Venind vorba de a lucra cu mine, cred ca se poate lucra intr-un mod foarte simplu, daca exista intelepciune pe scena, lucrurile ies foarte usor.

Rep.: Dar despre “Oamenii Cavernelor”?

A.F.: Despre piesa, nu pot spune decat ca este un spectacol care-mi face placere sa-l joc, deoarece ma initiaza intr-o lume in care nu cred ca as vrea vreodata sa ajung, si anume ca un teatru sa se darame, un teatru in care noi actorii ne lasam sufletele acolo. In momentul in care s-ar darama, pur si simplu noi nu am mai exista. Piesa prezinta o viata trista plina de intamplari, cu putine lucruri fericite, unde nimeni nu mai este om, fiecare joaca pentru el, comunicarea exista dar nu se asculta, doar asa sa iasa in evidenta intr-un mod in care am putea spune, nu vulgar, ci inconstient.

Rep.: Cum definesti personajul pe care-l joci?

A.F.: Despre rolul meu, acesta este un personaj aparte, parca vine dintr-o alta lume, in care el pur si simplu nu mai poate sa gandeasca normal, cum ar putea sa faca un ban de exemplu. In momentul acela recurge la un singur lucru, pe care el probabil nu-l constientizeaza, si anume sa imbrace in urs o persoana umana ,,sa iasa cu el in piata, sa cada oarecum de acord cu acest lucru. Este vorba aici de dezumanizarea omului, pentru ca daca nu mai ai principii, atunci nu mai ai un scop in viata. Dezumanizarea vine de la faptul ca, atunci cand dispar dorintele de a mai trai, de