Numirea Loredanei Alexandru in functia de prefect a Brailei a fost un adevarat dezastru mediatic. Dupa 1989, nici o nominalizare la functia de reprezentant al Guvernului in teritoriu nu a fost primita cu atata neincredere si chiar ostilitate cum s-a intamplat in cazul acestei tinere de 33 de ani, fost jurist al Casei de Pensii.

Adversarii politici si presa s-au grabit sa-i reproseze lipsa de experienta si sa o catalogheze drept marioneta atotputernicului de la CJ, Stancu - facatorul si desfacatorul de mismasuri politice. O fi, nu zic nu, dar parca prea din pripa ne-am grabit sa lipim eticheta lipsei de competenta si verticalitate pe fruntea proaspatului demnitar. Nici macar nu i s-a dat sansa de a dovedi ca postul e prea mare pentru cat o duce mintea, ca o ploaie de epitete ca "om de paie" sau "fosta vanzatoare de bulion in Piata Saraca" au improscat-o din toate partile. E adevarat, CV-ul sau nu impresioneaza, iar la primele contacte cu presa nu a dat dovada de carisma si dezinvoltura dar cine stie, poate ca, totusi, are niste calitati ce pot iesi la suprafata, intr-o luna, doua, trei, dupa ce tracul inceputului incepe sa dispara. Departe de mine gandul de a-i recunoaste cine stie ce merite Loredanei Alexandru - probabil ca multi dintre cei care vor citi acest editorial ma vor cataloga drept naiv sau "omul lui Stancu" - insa consider ca aceasta are dreptul de a fi lasata sa arate ce poate, sau nu poate, inainte de a fi desfiintata. E drept, insasi fata clasei politice brailene, si romanesti, in general, este cea care a sadit acest gen de neincredere in randul cetatenilor. Ne-am saturat cu totii de minciuna, hotia si incopetenta in care s-a scufundat pana in maduva oaselor fenomenul politic contemporan. Dar in acest context, oare care dintre politicienii de pe plan local se simte atat de competent si de vertical incat sa arunce primul cu acuzatii in Loredana Ale