Renunţaţi să mai mâncaţi prăjeli, pateuri şi chipsuri, dar împrieteniţi-vă cu uleiul de floarea-soarelui şi cu peştele gras. Sursa: Reuters

România este pe locul 5 în topul ţărilor cu cele mai grase mâncăruri, iar populaţia este conştientă că se hrăneşte nesănătos, arată un studiu GFK referitor la atitudinile europenilor şi americanilor cu privire la diete. Trei din cinci români susţin că propriile mâncăruri tradiţionale sunt cele mai „periculoase” pentru siluetă.

Totuşi, nutriţioniştii spun că a mânca gras nu înseamnă neapărat a mânca prost şi că ideea de a elimina grăsimile din alimentaţie este total greşită. O dietă trebuie să conţină şi grăsimi, în proporţie de 30%, dacă este posibil numai din cele de calitate. Ele hrănesc creierul şi sunt principalii „furnizori” de energie.

Confuziile europenilor legate de lipide

Un studiu prezentat la Reuniunea Internaţională a Experţilor în Nutriţie, de la Barcelona, arăta că majoritatea europenilor nu ştiu să diferenţieze grăsimile bune de cele rele. „Există o mare confuzie în ceea ce priveşte grăsimile bune şi cele rele, fapt reflectat în alimentele pe care oamenii le consumă”, a declarat profesorul Ricardo Uauy, preşedintele Uniunii Internaţionale pentru Ştiinţe Nutriţionale.

Prăjelile vă distrug inima, peştele o hrăneşte

În categoria europenilor confuzi în privinţa grăsimilor intră şi românii, susţin specialiştii în alimentaţie. De aceea, nutriţionistul Corina Zugravu, lector în nutriţie la Facultatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila”, vă învaţă cum să separaţi grăsimile în două categorii: bune şi rele. „Cele bune, aşa cum sunt grăsimile din uleiuri, seminţe, nuci, peşte, nu trebuie să lipsească din alimentaţia zilnică a fiecăruia”, spune ea. Acestea curăţă arterele de reziduuri şi hrănesc sistemul nervos.

„Cele rele provin din