- Cultural - nr. 263 / 25 Februarie, 2009 Visalon se apropie de anii pensionarii: intreaga sa viata o strabatuse cu calm si rabdare, calculand cu meticulozitate fiecare problema. O noua zi isi incepea cursul ei monoton. Deschise fereastra, inhaland cu nesat aerul proaspat de afara. Stropi reci de ploaie ii inundau fata, inviorandu-l. Se trase spre oglinda reexaminandu-si tinuta impecabila, dupa care, multumit, zambi. Vuietul efemer al sirenelor se auzeau tot mai pregnant. Se uita la ceas. Era ora sapte, ora la care cu promptitudine pleca de la serviciu (de noapte), spre casa. In strada, un imens furnicar de oameni ce discutau guralivi de venirea autobuzului. Ploua cu aceeasi intensitate. Umbrele multicolore ii desfatau privirea si-l deconectau. Din cand in cand, cate un navetist cunoscut, ajuns in dreptul sau, ridica ceremonios palaria, spunandu-i: "Buna dimineata, nea VISALOANE!". Raspundea la salut si isi continua mai departe drumul, zambaret, in statie, examina pe indelete fiecare persoana. Ii atrase atentia o dama grasa, imbracata destul de tipator pentru varsta sa inaintata si care-si etala cu nedisimulata mandrie vocea-i pitigaiata. Aceasta raspundea deseori prietenei ori colegei cu care se intretinea, in termeni foarte vulgari, la care prietena, rusinata de ochii iscoditori ai multimii, incerca s-o tempereze: "Taci tu, VARVARA, se uita lumea, tu!". La venirea autobuzului, precipitati, oamenii se inghesuiau fara sfiala, intr-un adevarat talmes-balmes, vociferand. Curtenitor, omul nostru astepta, dand intaietate sexului frumos urcand apoi si el. Inaintea sa, se protapise doamna VARVARA. La un moment dat, impins din spate de noii veniti, nea' VISALON, fu catapultat cu repeziciune si, pierzandu-si echilibrul, antrena in cadere doamna din fata. Contrariata si sensibilizata, grasuna il apostrofa indecent: ,,Ce faci, boule!?!". In curand, se apropie GREBENISUL