- Extern - nr. 263 / 25 Februarie, 2009 Dar ce este mecanica cuantica, despre care vorbim pe cateva pagini deja? Este o ramura a fizicii nascuta acum aproape un secol, din mintea si penita genialului Albert Einstein care, culmea, nu a vrut cu nici un chip s-o recunoasca celebra _ si savuroasa _ fiind disputa sa cu fizicienii "scolii daneze" condusa de extraordinarul Nils Bohr (Einstein: "Dumnezeu nu joaca zaruri!"; Bohr: "Albert, nu-l invata tu pe Dumnezeu ce trebuie sa faca!"). Pana la "greseala" lui Einstein, fizicienii studiau doua tipuri de obiecte: corpurile (care asculta de legile mecanicii si termodinamicii) si undele (reglate de electromagnetism). In 1905 marele Einstein arata insa ca lumina, socotita pana atunci doar unda, este totusi corpusculara, caci e alcatuita din fotoni. Idee peste cere se arunca toti fizicienii vremii, in 1924 Louis de Broglie extinzand conceptul la totalitatea lumii materiale: toate particulele se comporta si ca unda! Iar ecuatiile fizicii matematice imbraca rapid si indiscutabil fenomenele, mecanica cuantica fiind, din punct de vedere matematic, una dintre cele mai exacte stiinte. Desi, cum se va vedea, ea ramane permanent in afara bunului simt, al intuitiei fara de care cei mai multi dintre noi nu acceptam fenomenele lumii inconjuratoare. Deoarece consecintele matematicii exacte ale mecanicii cuantice sunt, cum am mai spus-o, pur si simplu paradoxale. De pilda: fizica clasica ne spune ca o particula, atat timp cat nu a fost detectata si observata, se poate afla in mai multe locuri in acelasi timp (principiul non-localizarii) si in mai multe stari simultan! Particula _ si unda in acelasi timp (dualitatea unda-corpuscul) _ poate fi in contact cu o alta, situata la ani lumina de ea (fenomenul numit entaglement, pe care, pentru moment, il voi numi intricatie), ambele particule actionand intr-un fel de …telepatie (doua echipe de specia