Întreaga suflare românească trebuia angrenată în procesul de educare a omului de tip nou, a comunistului. Oamenii muncii au fost pri­mii. Studenţii, liceenii şi elevii de şcoală generală erau şi ei educaţi în spiritul nou. Preşcolarii nu puteau lipsi. Mici fiind, ei prind repede, nu pun în­tre­bări, doar ascultă şi execută. Educaţia lor era mai lesne de făcut.

În 1976, Ceauşescu şi-a brevetat o idee ce avea să marcheze generaţii întregi. "Şoimii Patriei", organizaţie comunistă a copiilor şcolari şi pre­şco­lari cu vârste cuprinse între 4 şi 7 ani, aflată sub tutela PCR. La multe se gân­diseră liderii din blocul comunist, dar cu aceasta Ceauşescu i-a lăsat... "cu gura căscată". Educaţia şoimilor cuprindea numai capitole absolut necesare unui bun mic comunist. Organizaţia trebuia să dea o educaţie "moral-politică, patriotică, prin mun­că şi pentru muncă a tinerelor ge­neraţii, la formarea acestora în spiritul concepţiei revoluţionare despre lume şi viaţă", după cum se preciza în volumul "Educaţia comunistă, patriotică, revoluţionară a Şoimilor Pa­tri­ei", carte apărută în 1985.

În această "operă de căpătâi" pentru educatorii şoimilor găsim şi în­dem­nul lui Nicolae Ceauşescu, părintele Organizaţiei Şoimilor. "Faceţi totul, dragi prieteni tineri, pentru a fi la înălţimea încrederii partidului nostru comunist, a condiţiilor mi­nunate care vă sunt create. Învăţaţi, munciţi, munciţi şi învăţaţi, însuşi­ţi-vă cele mai noi cuceriri ale ştiinţei şi cu­noaş­te­rii, concepţia materialist-dialectică, fiţi cutezători, preţuiţi strămoşii şi părinţii voştri, acţionaţi permanent în spiritul romantismului revoluţionar, pregătiţi-vă să fiţi întotdeauna gata de a vă face datoria de a duce înainte neabătut făclia progresului pe pă­mân­tul României, mesajul de pace şi colaborare al naţiunii noastre socia­liste cu alte naţiuni ale lumii."

Prin