Ioana Lupea: „Prima obligaţie a unui demnitar român este să acorde recompense şi locuri de muncă familiei şi prietenilor”.

Mihaela Boc descinde din nepoţii lui Diaconescu, cumnata lui Adrian Năstase, fiul lui Zoe Petre şi cumnatul lui Mircea Geoană. Ultimul, abonat la funcţii publice pentru care-l recomandă soacra Margareta Costea, a primit în noua administraţie şefia EximBank. Mihaela Boc intră în marea familie a politicienilor români care confundă statul cu buticul personal, unde poţi să-ţi angajezi şi nevasta, şi verişorul, chiar dacă nu ştiu tabla înmulţirii.

Gradul de rudenie, scuza premierului, e irelevant. Contează doar că interesul public e subordonat interesului de familie. Şi se întâmplă de fiecare dată când în centrul unei organizaţii se află loialitatea şi nu competenţa, experienţa şi integritatea. Cine îţi este mai credincios decât propria nepoată, sânge din sângele tău? În cine să mai ai încredere, dacă nu în tribul tău transferat cu avionul de la Cluj la Bucureşti, în guvern?

Emil Boc nu poate concepe că există profesionalism şi bună-credinţă în afara cercului lui de apropiaţi în care intră şi familia. Această mentalitate retrogradă, numită de sociologi amoralism familial, se reflectă în eficienţa aparatului care ar trebui să asigure coerenţa şi stabilitatea actului de guvernare, cancelaria prim-ministrului. Or, cancelaria a dat până acum rateuri în sarcini mult mai uşoare. Merită menţionate două dintre ele. Interdicţia cumulării pensiei cu salariul a lovit în oameni pe care guvernul nu-i viza, ca actorii şi asistenţii sociali. Şi asta pentru că aparatul primului-ministru nu a fost capabil să pregătească un studiu privind impactul actului normativ. La fel şi în cazul disponibilizării celor două femei aflate în concediu pre- şi postnatal, reangajate temporar. Loialitatea angajaţilor vechi colaboratori şi rude din c