Ministerul Transporturilor si Infrastructurii (MTI) a primit anul acesta doar 1,8% din Produsul Intern Brut (PIB), echivalentul a circa 10 miliarde de lei (2,4 mld. euro), in conditiile in care la inceputul anului guvernul Boc anunta investitii record in infrastructura, pentru a scoate Romania din criza.
Desi sunt disponibile fonduri de la Uniunea Europeana si de la bancile europene precum BEI sau BERD, frica de decizii si birocratia greoaie au stat de cele mai multe ori la baza intarzierii lucrarilor. Teama de reziliere a contractului cu Bechtel pentru autostrada Transilvania, ritmul greoi de expropriere a terenurilor sau procesul anevoios de deviere a utilitatilor sunt doar cateva exemple din istoricul trist al dezvoltarii infrastructurii.
De multe ori statul s-a faultat singur, un exemplu fiind pasajul de la Baneasa, unde lucrarile au fost deja decalate cu un an si jumatate din cauza intarzierii cu 11 luni a autorizatiei de constructii emisa de Primaria Capitalei sau de lipsa unei autorizatii de mediu pentru taierea a cinci-zece pomi de pe marginea drumului.
Astfel, pana la punerea in functiune a unui mecanism eficient de implementare a fondurilor pentru infrastructura, trebuie reparat sistemul de autorizatii, care intarzie chiar si cu doi-trei ani procesul de incepere a unui proiect de amploare.
In numarul curent al revistei Business Construct, care implineste doi ani de la aparitie, vom prezenta prioritatile MTI pentru anul acesta si principalele probleme cu care se confrunta statul in dezvoltarea proiectelor, in afara celor legate de criza financiara.
Intre timp producatorii, distribuitorii, furnizorii de utilaje sau antreprenorii generali se vor scufunda tot mai mult in criza din cauza santierelor blocate. In aceste conditii, Romania va ramane din nou eterna speranta din estul Europei, unde desi este foarte mult de construit, ince
