Cum aţi numi dvs. premierea de către un terţ interesat?

Mare bucurie mare din Pipera în Aviatorilor: fotbaliştii nu sînt funcţionari publici, ca atare premierea lor de către un terţ nu intră la fapta de corupţie, nu se va numi mită, nici şpagă. Dar cum? Trebuie să îi găsim un nume, nu-i putem zice premiere pur şi simplu, căci nu e. Trebuie să îi spunem neapărat premiere de către un terţ. Un terţ interesat în premiere. E prea lung, recunosc. Totuşi, fără precizarea asta - că cel care premiează are un interes material precis - ne batem joc de sport şi de mintea noastră. Sînt de acord să nu-i zică mită, să nu ţină de penal, să nu chemăm avocaţii - ce treabă au avocaţii cu stabilirea unui campion la fotbal sau la oină? În tot ce s-a urlat prin telestudiouri şi ale comisii şi paracomisii, nu s-a formulat niciodată că premierea se face dintr-un buzunar interesat; se discuta ca între generoşi, ca între mecenaţi, care între filosofi ai actului gratuit, ca între nişte obsedaţi ai filantropiei în fotbal. Tîmpenia aceea - că le-am dat un bonus ca să joace şi mai corect decît le cerea fari-play-ul, “să nu se dea la o parte” ci să învingă - tîmpenia aceea se spulbera cu o singură întrebare: da’ dumneata ce interes aveai? Nu aveai nici un interes? Te-a apucat aşa, din bunătate creştinească? Şi atunci de ce ai ascuns stimulentul într-o valiză? Aşa se face şi în străinătate? Nu s-a pus niciodată această întrebare venită din antichitatea dreptului roman: cui foloseşte fapta? S-ar fi dus dracului mărinimia la o simplă privire peste clasament.

Şi acum ce se va întîmpla? Nu vor mai exista premieri, aşa cum nu mai există blaturi? Desigur, nu se va mai alerga cu sacoşica după autobuze şi poate nici după stenograme. Se va perfecţiona secretul. Dacă nu toţi joacă la cazino, din pokeraş invizibil tot se va încinge: se va afla cumva că ăla îi stimulează pe ăia şi un terţ va fac