Privita de sus, miscarea prin Capitala a unei persoane –intr-o zi de primavara- ar parea absurda unui strain. El n-ar intelege de ce acea persoana, sa-i spunem domnul 1750611325663, intra intr-o cladire si iese din alta, n-ar sti de unde vine ea si unde vrea sa ajunga, scrie Arthur Suciu pe blogul sau.

Fireste, dupa o saptamana, lucrurile ar sta cu totul altfel. Strainul ar putea observa ca persoana urmarita face in fiecare zi aproximativ acelasi traseu.

In blocul din care iese in fiecare dimineata si se intoarce in fiecare seara se afla locuinta sa. In vila unde sta opt ore trebuie sa fie desigur locul sau de munca. Mai exista o cladire unde cel urmarit intra si, dupa doua ore, iese clatinandu-se. Acolo nu este altceva decat un bar.

Daca urmarirea s-ar prelungi, strainul ar putea constata, de exemplu, ca, o data pe saptamana, cel urmarit intra intr-un anumit bloc. Acolo poate locui un prieten, parintii, amanta. si asa mai departe. In cele din urma, tot urmarindu-l, strainul ar afla despre domnul 1750611325663 destul de multe informatii.

Dar lucrurile ar putea merge si mai departe. Sa presupunem ca strainul ar putea avea acces direct la toate informatiile referitoare la cel urmarit. Certificatul de nastere ii arata, pe langa data si locul nasterii (e baiat de la tara poate), cine ii sunt parintii (amandoi tarani, sa spunem). Cartea de identitate confirma prin fotografie ca este vorba despre persoana in cauza si indica adresa acesteia (eventual strainul poate afla daca cel urmarit locuieste legal in acel bloc sau nu).

Prin consultarea cardului de sanatate, intreaga istorie a bolilor este dintr-o data dezaluita: o hepatita B cronica, despre care patronul unde lucreaza cel urmarit nu stie nimic, o gonoree la 20 de ani (contacte sexuale neprotejate), pulsul marit, probleme cu stomacul.

La aceasta se a