Boli venerice, boli lumeşti, ori mai pretenţios spus, boli cu transmitere sexuală. Oricum le-am numi, există dintotdeuna. Bineînţeles că au existat şi în "Epoca de aur". Doar că, ascuns fiind sub un văl compact de discreţie, fenomenul era totuşi ţinut sub un control extrem de strict.
Rude bune cu propaganda politică, arta "societăţii socialiste multilateral dezvoltate", ne bombarda cu poveşti de amor în care, musai, el şi ea erau fruntaşi pe ramură, pasionaţi doar de creşterea productivităţii. Astfel începută, idila se trecea, obilgatoriu, pe la starea civilă şi apoi, la timpul cuvenit, în saloanele maternităţii. Că doar de, sporul demografic al ţărişoarei era sarcină de partid şi de stat. Idealizată astfel, viaţa "omului nou" părea să nu prea aibă legătură cu sexul. Trăiam într-o vitrină în care morala socialistă funcţiona perfect. Aiurea! Poveştile astea trăiau doar în vorbele activiştilor, căci viaţa intimă a românilor era cu mult mai complexă. Iar prostituţia exista chiar şi în "societatea socialistă multilateral dezvoltată". Şi, pentru că "doar cine nu munceşte nu greşeşte", existau, bineînţeles, şi boli venerice. Atâta doar că ele constituiau una dintre cele mai ascunse feţe ale "Epocii de aur".
Prof. dr Iustin Diaconu poate fi găsit zilnic în biroul său de la "Spitalul clinic de dermato-venerologie prof. dr Scarlat Longhin" din Capitală. El este unul dintre marii specialişti ai acestui domeniu medical, pe care-l studiază, pe toate feţele, de peste patru decenii. Iar informaţiile pe care le oferă sunt deosebit de sugestive. Şi, din păcate, nu pun realitatea zilelor nostre într-o lumină favorabilă. "Boli venerice? Există şi acum, după cum au existat dintotdeauna. Bineînţeles că şi până în 1989. Dar pe atunci, fenomenul era ţinut sub un control deosebit de strict. Existau statistici, care nu erau însă date publicătăţii
