Marian îşi trece zilele, la cei 21 de ani ai săi, stând în pat şi privind la televizor. La calculator nu poate sta prea mult, iar dacă îl sună prietenii să iasă la un suc, se întâlneşte cu ei, dar după 10 minute se vede nevoit să-i părăsească. Tânărul suferă de o malformaţie Arnold-Chiari şi, după ce operaţiile din România nu au reuşit să rezolve problema, o intervenţie chirurgicală la o clinică din Hanovra este singura lui speranţă.

Marian face mişcări limitate, de teama durerii; de aceea, îşi petrece mai tot timpul în casă

În vara anului 2002, când Marian avea 14 ani, au început primele manifestări ale bolii: amorţirea întregii părţi stângi a corpului, ameţeli, dureri puternice de cap şi presiune intracraniană foarte mare, ce i-a afectat vederea. Malformaţia Chiari tip I, descoperită de medici, a fost operată în 2002. După operaţie, medicii i-au recomandat să evite efortul fizic şi expunerea la soare, cât şi consumul de produse cofeinizate. I-au prescris şi gimnastică medicală. Tratamentul a constat în Carbamazepină, Vitamina B1, Vitamina B6, Rudotel, iar, la nevoie, şi Lioresal.

"Suferinţa lui nu s-a oprit aici; la scurt timp după operaţie, a început să aibă nişte dureri cumplite la piciorul drept, cauzate de un chist radicular arahnoidal L5-S1, pentru care a fost operat în 2003. Operaţia a trebuit repetată o lună mai târziu pentru că durerea nu dispăruse, ci se intensificase şi cuprinsese şi piciorul stâng", povesteşte mama lui Marian, Elena Stoenică.

În perioada 20-24 octombrie 2008, băiatul a stat internat la Spitalul Clinic de Urgenţă Bagdasar-Arseni. La externare, avea trecute la diagnostic, alături de malformaţiile de mai sus: diplopie binoculară, paralizie nerv VI stâng, edeme papilare, malformaţie de căi biliare principale. "Marian nu poate duce o viaţă normală. Face mişcări limitate, de t