Centrul de Studii si Cercetari in Domeniul Culturii (CSCDC) continua seria "dezvaluirilor" cu un nou capitol al studiului "Ecologia culturala romaneasca. Ce avem si ce ne trebuie?". Dupa analiza economica, urmeaza cea privind "vitalitatea urbana: geografia creativitatii". Pe scurt, autorii lucrarii au realizat un clasament al oraselor cele mai active din punct de vedere cultural, folosind o serie de criterii. Ar fi fost un subiect bun de presa si de dezbatere daca analiza nu s-ar fi oprit la anul 2005. Practic, toate investitiile in imagine si in infrastructura din ultimii trei ani nu sint luate in calcul. "Care sint orasele cu sectoarele culturale cele mai dezvoltate?" , "Care sint orasele «pepiniera» de resurse umane specializate pentru activitati culturale?" , "Care sint orasele cu sustinere bugetara locala ridicata pentru cultura?" - iata cele trei intrebari la care CSCDC incearca sa raspunda. Exista si o serie de indicatori folositi pentru a ajunge la o concluzie. In primul rind, cei legati de infrastructura sectorului cultural: cite biblioteci, cinematografe, orchestre simfonice, teatre dramatice, teatre muzicale sau teatre de papusi sint in fiecare urbe. Apoi au fost luate in calcul resursele umane specializate, mai precis "elevii din scolile de arta si meserii", precum si "elevii din liceele de arta si meserii". Nu sint trecute cu vederea nici investitiile pe care comunitatile locale le-au facut si nici banii rulati de firmele din "industriile si serviciile creative". Si iata cistigatorii: Cluj-Napoca, Constanta si Timisoara s-au clasat pe primele trei locuri, urmate fiind de Oradea, Pitesti, Tirgu Mures, Miercurea Ciuc, Iasi, Rimnicu Vilcea si Sibiu. Observam de la bun inceput ca Sibiul, capitala culturala europeana in 2007, e foarte aproape de coada clasamentului si ca Miercurea Ciuc, cu o populatie de aproximativ 40.000 de locuitori, a surclasat Iasul. Exi