Apelurile emotionale venite de la Budapesta si din alte capitale din regiune, in care se vorbea printre altele despre pericolul ca o noua cortina de fier sa ajunga sa desparta din nou vestul prosper de estul sarac, nu au fost de cine stie ce folos. Daca Europa nu duce lipsa de ceva acelea sint intilnirile la virf. Probabil un semn suplimentar al crizei pe care o traversam. Ieri a avut loc la Bruxelles o reuniune de urgenta informala, peste citeva saptamini va avea loc obisnuitul "summit de primavara" al Uniunii Europene, iar in mai un altul dedicat exclusiv "protejarii locurilor de munca". Iar intre timp patru dintre cele 27 state membre ale UE, respectiv Marea Britanie, Franta, Germania si Italia, vor lua parte la reuniunea G20 de la Londra. Problema, se pling analistii, expertii si oamenii politici deopotriva, e aceea ca in ciuda tuturor acestor discutii nu s-a putut coagula o viziune comuna a statelor membre pentru abordarea crizei economice si financiare severe cu care ne confruntam cu totii. Ceea ce nu e deloc de mirare din moment ce incoerenta si lipsa de coordonare domneste chiar la nivelul Comisiei Europene. Fiecare comisar european pare preocupat mai degraba de agenda proprie decit de a se plia la o linie de actiune comuna, mai ales ca se apropie finalul de mandat. De pilda, Viviane Reding, comisarul european pentru societate informationala, isi propunea recent sa obtina o scadere cu 70 de procente a tarifelor la telefonia mobila riscind sa loveasca intr-unul dintre putinele sectoare economice care mai are in acest moment capacitatea de a face investitii si de a crea locuri de munca. Iar comisarul grec de la mediu, Stavros Dimas, pare si el preocupat de a introduce noi norme la emisiile de bioxid de carbon intr-o perioada in care industria auto se afla aproape in colaps. Iata doar doua exemple care nu fac decit sa confirme criticile celor care acuza faptul c